Pateuri calde

Frig. Crivat. Vantul bate suierator, purtand fulgi grosi de zapada. Lumea trece grabita pe strada, acoperindu-si fata si gatul, incercand sa ajunga cat mai repede la gura de metrou. Este o dimineata urata, putin innorata si prea putin ospitaliera celor care se grabesc spre servici, spre casa, spre magazine.

Se uita in jos. Picioarele ii sunt ude, si simte cum raceala ii cuprinde degetele, impreuna cu o caldura care il invaluie incet. Pantofii scalciati sunt rupti in doua-trei locuri si lasa sa intre vantul si apa. Sprijinindu-se de ghereta, face cateva miscari, incercand sa scuture fulgii care s-au pus pe sireturi.

Isi ridica ochii si priveste in jur, curios si temator in acelasi timp. Si poate si cu putina speranta. O doamna ii arunca o privire grabita si isi coboara ochii inspre picioarele lui. El isi apleaca ochii si se foieste putin incurcat si rusinat. Stie la ce se uita femeia. Dar s-a obisnuit cu aceste priviri, asa ca nu mai dor ca atunci cand a fost nevoit prima oara sa ceara. Poate ca femeia isi da seama de rusinea lui, si intoarce capul incruntata, coborand in gura de metrou.

El isi freaca mainile, care si ele cer caldura. Cer o atingere mai moale decat manusile rupte pe alocuri, si intarite de gheata si vechime. Mana dreapta este de fapt mai mult descoperita, iar manusa se mai tine doar in cateva locuri in jurul incheieturii. Isi freaca mainile incet de palton. Vechi, negru, si ros de molii. Murdar pe alocuri de noroi, marturie a faptului ca picioarele nu il mai tin ca in tinerete, si a faptului ca nu are cine sa il spele.

Un domn se opreste fix in fata lui, vorbind la telefon. El isi ridica privirea si ochii negri inconjurati de riduri au expresia aceea de nepatruns, care nu tradeaza nimic din cauza ca nu mai sunt in stare sa exprime nici o stare de bucurie, sau tristete. Este doar o privire neutra, in care ai putea sa ghicesti orice, de la nepasare, la sfidare, la tristete si curiozitate. Domnul il observa, si se fereste instinctual, mergand cativa pasi mai departe. L-ar fi durut si acest gest. Dar nu acum. Acum nu exista decat un singur gand. Frigul. Care il amorteste incet, incet. De obicei nu rezista mai mult de o ora de stat in picioare, si atunci se intoarce incet acasa. Cateodata flamand. Cateodata trist.

Un privitor din afara s-ar fi intrebat ce gandeste acest om batran, care se sprijina in baston, sprijinit de o ghereta de ziare, langa o statie de metrou. Incearca sa stea drept, dar nu reuseste. Efortul este vizibil cateodata, cand se stramba si isi duce putin mana inspre spate. Dar isi revine repede, si se indreapta cand simte ca se apleaca prea mult. Caciula de blana este dintr-un material vechi. Se poate ghici ca a fost purtata ani buni, si ca poate a fost eleganta la vremea ei. Dar acum ii confera doar acea completare a imaginii lui, de vechi. De uzat. Poate de aceea nu multi sunt cei care ii arunca macar o privire fugara.

Isi strecoara o mana tremuranda in buzunarul paltonului. Este acea amagire. Acea deziluzionare proprie. Poate ca n-a verificat bine azi dimineata si poate mai are niste bani. Prin grosimea manusii, nu simte foarte bine buzunarul si ce e in el. Aude clincatul a doua monezi, si le apuca incet cu degetele. Se chinuie putin pana reuseste sa le tina pe amandoua in pumn. Scoate incet mana din buzunar si deschide pumnul. Sunt doua monezi de o mie de lei. Nici pe departe suficient. Ofteaza incet, si aburul ii iese din gura, topind putin zapada de pe mustata stufoasa. Si alba. Impreuna cu barba lunga si alba si ea, chiar are un aer de Mos Craciun. Dar unul in mizerie, trist si apasat de greutati.

Se indreapta si arunca o privire in jur, putin usurat. Este momentul sa mearga acasa. Poate se va intoarce mai tarziu, daca mai are putere. Simte un miros de pateu cald, si asta face ca foamea pe care o are sa se accentueze dureros. Dar nu din cauza mirosului apetisant, pentru ca nu mai stie de mult ce inseamna apetisant, sau bun. Este doar reactia organismului la perceperea hranii. Care poate sa fie orice, bun sau rau la gust. Nu exista mofturi. Exista doar necesitate, iar asta e un lucru pe care multi nu il inteleg, si el le doreste  sa nu il inteleaga. Sa nu stie ce inseamna sa te resemnezi, si sa nu stie ca nu este nici o diferenta intre o rosie cu branza si o friptura. Amandoua sunt hrana. Diferenta de gust si de rafinament intre un covrig cu susan de 6000 de lei, de multe ori mic dejunul lui, si un sandvis cu salam de Sibiu este inexistenta atunci cand incerci sa supravietuiesti, nu sa mananci ceva bun.

Toate aceste el le stie si ii trec rapid prin minte.

- Zii bogdaproste, tataie…

Ridica privirea si se uita la un barbat care ii intinde o punga aburinda. O apuca incet cu mana si se uita inauntru. Sunt niste pateuri calde. Ridica ochii, si se poate ghici o lacrima in coltul unuia dintre ei:

- Bogdaproste! Saru-mana! Sa iti dea Dumnezeu sanatate!

Domnul ii zambeste fara sa zica nimic, si ii intinde si o hartie de o suta de mii, pe care i-o baga in punga. Apoi isi aranjeaza gulerul hainii, isi indreapta ochelarii,  si porneste inspre gura de metrou. Zambetul i-a disparut de pe fata, si a ramas doar o privire neutra.

Batranul se uita in urma lui, si strange punga in mana. Apoi porneste si el incet inspre casa. Cand ajunge in sfarsit, intra obosit in scara blocului. Paznicii se opresc din sporovaiala cand trece pe langa ei, mergand inspre subsol. Ii poate auzi incet de tot, cum susotesc:

- Uita-te la mosu’ asta, frate! Asta e nebun. Cum sa iesi din casa pe vremea asta, la varsta asta?

- Da’ unde merge?

- Dracu stie! Cateodata nu iese cu zilele. Altadata iese de doua-trei ori pe zi. O avea chef de plimbare.

- O fi nebun. Dracu’ sa-l ia!

El intra in camaruta de la subsol, pe care nu plateste nimic, pentru ca il lasa Doamna Administratora sa o foloseasca. Se aseaza pe cartoanele care ii slujesc ca pat, si pune punga pe singurul scaun din incapere. Se intinde incet si inchide ochii. Nu va manca acum pateurile, chiar daca sunt calde. Pentru ca e dimineata, si daca le mananca acum i se va face foame pana diseara. Asa ca va dormi cateva ore, si le va manca la pranz.

E intuneric. Si liniste. Si miroase a pateuri calde.